Biletul la ordin și capcanele sale

Autor: Alina Grădinariu

Utilizat frecvent in relațiile dintre operatorii economici, biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.

Amintit într-un alt articol, la începutul anului, biletul la ordin este:
– un instrument financiar de plată, prin care o entitate își asigură o garanție pentru recuperarea banilor investiți;
– un titlu girabil, formal și complet, care cuprinde obligația necondiționată pe care și-o asumă emitentul de a plăti în favoarea beneficiarului;
– un titlu comercial de valoare asemănător cambiei (reglementarea sa se află în Legea 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin);
– presupune raporturi juridice numai între două persoane: emitentul/debitorul și beneficiarul/creditorul.

În acest articol, am dori să atragem atenția asupra capcanelor pe care le poate genera folosirea unui bilet la ordin.

Iată două un exemple concrete, pentru a putea observa mecanismul utilizării unui bilet la ordin:

Exemplul nr. 1:

Operatorul economic A a prestat servicii în valoare de X lei către firma B, iar cei doi parteneri convin – ca o garanție a plății serviciilor prestate și facturate conform facturii – să fie emis de către firma B, în favoarea firmei A, biletul la ordin seria S nr. N emis la data de …, scadent la data de … în valoare de … Emitentul instrumentului financiar amintit, respectiv firma B, se folosește de acesta pentru a oferi o garanție a plății prețului prestațiilor firmei A către firma sa. Astfel, firma B emite biletul la ordin în favoarea firmei A, prin care se angajează ca, la scadență, să efectueze plata sumei de X lei firmei A sau la ordinul acesteia. În acest caz, firma A are calitatea de beneficiar (creditor), iar firma B este emitent (debitor).

Dar ce se întâmplă atunci când firma A introduce biletul la ordin la data scadenței, iar firma B nu are în cont suma integrală pentru achitarea datoriei pe care o are față de prestatorul de servicii conform facturii?

Consecința lipsei totale sau parțiale de disponibil în contul bancar al emitentului este introducerea emitentului în Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) în baza cererii de înscriere a refuzului bancar cu privire la biletul la ordin scadent la plată, motivul fiind tocmai lipsa de disponibil.

Exemplul nr. 2:

Reclamanta SC M.P. SRL, care a formulat cererea de chemare în judecată împotriva pârâtelor BNR – Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) și B.P., ce a făcut sesizarea cu privire la biletul la ordin seria X, emis la data de 13.04.2017.  Acțiunea a fost înregistrată spre soluționare pe rolul Tribunalului București.

Prin cererea formulată la data de 03.05.2017, reclamanta SC M.P. SRL a solicitat instanței anularea incidentului la plată înregistrat în CIP în baza cererii de înscriere a refuzului bancar efectuat cu nr. din data de 02.05.2017, la sesizarea B.P. cu privire la biletul la ordin seria X, emis la data de 13.04.2017 și, obligarea pârâtei B.P. să efectueze demersurile de anulare a incidentului declarat la Centrala Incidentelor de Plăți (CIP).

Reclamanta SC M.P. SRL a emis biletul la ordin seria X, cu scadență la data de 02.05.2017 pentru plata sumei de 2600 lei către pârâta SC B.P SRL. Biletul la ordin sus menționat a fost introdus la plată la data scadenței, respectiv 02.05.2017 de către pârâta SC B.P. SRL constatându-se lipsa parțială de disponibil în cuantum de 763.97 lei.

În acțiunea formulată de către reclamanta SC M.P. SRL se arată că aceasta situație a fost cauzată de fuzionarea B.C.C. cu M.P., fapt ce a dus la lipsa de informare în sistem, anexând ca mijloc de probă adresa de e-mail trimisă de banca de informare a scadențelor de plată, conform serviciului SMS Alert.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a formulat-o, anularea incidentului de plată înregistrat în CIP în baza cererii de înscriere a refuzului bancar efectuat cu nr. X din  data de 03.05.2017, la sesizarea B.P cu privire la biletul la ordin seria X emis la data de 13.04.2017 și obligarea pârâtei B.P. să efectueze demersurile de anulare a incidentului de plată declarat la CIP.

La dosarul cauzei prezentate, pârâta Banca Națională a României a depus întâmpinare prin care arăta că reclamanta SC M.P. SRL și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 13 din Regulamentul BNR nr. 1/2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, potrivit cărora: „Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora.”

Potrivit prevederilor art. 2 din Regulamentul BNR nr.1/2012, prin incident de plată se înțelege neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante.

Instanța reține că natura juridică a acțiunii, determinată în funcție de obiectul acesteia, este cea a unei acțiuni în realizare, neevaluabilă în bani, constând în principal în anularea de către tribunal a incidentului de plată generat de biletul la ordin emis de către reclamanta SC M.P. SRL, și, în subsidiar, în obligarea pârâtei SC B.P. SRL, de a dispune radierea incidentului din CIP – Fișierul Național de Bilete la Ordin.

Trebuie să reținem din speța prezentată poziția pe care pârâta BNR și-a exprimat-o prin întâmpinarea formulată și depusă.

Astfel, în întâmpinarea formulată de către pârâta BNR, aceasta arată că în raport de obiectul cererii de chemare în judecată în prezenta cauză, calitate procesual pasivă o are numai pârâta SC B.P. SRL, în calitate de persoană declarantă, întrucât în sarcina BNR nu sunt stabilite prin Regulament obligații cu privire la anularea incidentelor de plată înscrise în CIP, fapt pentru care BNR apreciază că nu este întemeiată menținerea BNR în cauză, pentru opozabilitate, sens în care solicită instanței admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.

Reținem decizia instanței cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta BNR prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. Analizând probele depuse la dosarul cauzei, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei BNR – CIP, motivat de faptul că aceasta nu este parte la raportul juridic dedus judecății, îndeplinind atribuțiile stabilite în sarcina sa prin Regulamentul nr. 1/2012 al BNR privind organizarea și funcționarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plăți. În același sens, instanța a reținut că nu există un drept litigios între reclamantă și pârâta BNR prin CIP, astfel încât nu se justifică menținerea acestei pârâte în cauză, cererea formulată în contradictoriu cu pârâta BNR – CIP urmând a fi respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Interesant este de observat în această speță faptul că reclamanta, ulterior introducerii la plată și ulterior scadenței biletului la ordin X, a achitat pârâtei SC B.P. SRL diferența menționată în cuantum de 763,97 lei, conform ordinului de plată depus la dosar, subliniind buna credință în raporturile juridice pe care le are cu aceasta și faptul că lipsa de disponibil din contul reclamantei nu a avut un caracter fraudulos sau litigios, ci a fost cauzată de fuzionarea B.C.C. cu M.P., fapt ce a dus la lipsa de informare în sistem.  

Instanța a apreciat ca neîntemeiate susținerile reclamantei privind faptul că pârâta BNR nu a notificat-o despre scadența obligației de plată asumate conform biletului la ordin seria X, prin raportare la contractul bancar încheiat (serviciul SMS Alert), întrucât procedura prevăzută de art. 7 alin. 2 din Regulamentul BNR nr. 1/2012 nu prevede o asemenea obligație în sarcina persoanei declarante cu titlul de situație premisă, aceasta fiind obligată ca, cel târziu în ziua bancară următoare zilei refuzului, să transmită la CIP refuzurile la plată pentru cecuri, cambii și bilete la ordin. Totodată, aceste susțineri sunt considerate de către instanță ca fiind nefondate și pentru faptul că reclamanta cunoștea scadența biletului la ordin, raporturile de drept privat dintre reclamantă și pârâta SC B.P. SRL nefiind opozabile sub aspectul declarării incidentelor de plată și nefiind de natură a exonera reclamanta de obligația care îi incumbă constând în asigurarea disponibilului în cont pentru plata biletelor la ordin scadente.

De asemenea, reținem că instanța a considerat ca fiind neîntemeiate susținerile reclamantei privind faptul că incidentele de plată ar trebui anulate pe motiv că sumele de bani înscrise în biletele la ordin au fost plătite beneficiarului. În acest sens, instanța reține că plățile învederate de reclamantă s-au făcut la data de 03.05.2017 direct către terțul creditor, prin alimentarea contului bancar ulterior scadenței, neexistând disponibil în contul deschis la pârâtă la data scadenței (02.05.2017), astfel încât a existat incidentul de plată prevăzut de art. 2 pct. 2 lit. b^1 din Regulament, constând în refuzul la plată a biletului la ordin cu scadență la vedere din lipsă parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen.

Totodată, instanța a reținut că biletul la ordin este un titlu independent de obligațiile civile care determină emiterea lui, creând drepturi și obligații distincte, separate de drepturile și obligațiile rezultate din raportul contractual, astfel încât stingerea creanțelor pentru plata cărora a fost emis biletul la ordin nu îl exonerează pe emitent de îndeplinirea obligației de a asigura existența disponibilului în cont, în cazul prezentării la plată a biletului la ordin, la termenul scadent. Având în vedere că reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație, instanța a apreciat că s-a reținut în mod corect existența incidentului de plată a cărui anulare s-a solicitat.

Pentru aceste considerente, constatând că incidentul de plată a cărui anulare s-a solicitat a fost declarat cu respectarea prevederilor art. 7 alin. 2 raportat la art. 2 pct. 2 lit. b^1 din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2012, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.

În final, reținem soluția pronunțată în speța prezentată, respectiv:
1.  admiterea  excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei BNR – CIP.
2. respingerea cererii formulate împotriva pârâtei BNR – CIP ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
3. respingerea cererii formulate de reclamanta SC M.P. SRL în contradictoriu cu pârâta SC B.P. SRL ca neîntemeiată.

Menționăm că instanțele, în dosare ce au ca obiect anularea incidentelor de plată privind biletele la ordin și anularea interdicției bancare de a emite bilete la ordin, au dificila sarcină de a observa dacă lipsa parțială de disponibil în contul bancar al emitentului biletului la ordin a avut sau nu a avut un caracter fraudulos sau litigios, dacă este vorba de o eroare de comunicare între cei doi parteneri contractuali, fiind vorba de o neintroducere la termenul scadent la plată a respectivului bilet la ordin și stingerea debitului prin operațiunea de transfer bancar de către emitent.

Există în practică o multitudine de situații pe care cei doi parteneri contractuali, mai exact emitentul biletului la ordin și beneficiarul acestuia, le pot traversa, fapt ce ne determină să vă recomandăm ca, atunci când utilizați biletele la ordin ca garanție a plății, să nu uitați că data scadenței este obligatoriu să vă găsească cu disponibil în contul bancar și să nu vă bazați pe alte plăți ce trebuie să fie realizate de către alți parteneri către firma dumneavoastră și că acele sume vor fi suficiente pentru a îndestula datoria. Prudent este să vă asigurați dumneavoastră de existența disponibilului în cont pentru a nu vă afla în situația neplăcută ca, pentru o diferența uneori insignifiantă de numai câțiva lei, să fiți înregistrat în CIP, să ajungeți să formulați o acțiune ce are ca obiect anularea  incidentelor de plata privind biletele la ordin și respectiv anularea interdicției bancare de a emite bilete la ordin.

Reținem ca importantă motivarea instanței în cauzele de acest tip că, potrivit  art. 2 pct.1 din Regulamentul nr. 1/2012 al BNR,  incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante.

În art. 13 se prevede: „(1) Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora. (2) Anularea incidentelor de plăți cu cecuri, cambii sau bilete la ordin din baza de date a CIP se realizează prin utilizarea „Formularului de anulare a înregistrărilor din baza de date a CIP”. (3) Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se efectuează de către persoana declarantă cel târziu în ziua următoare datei prezentării de către client a hotărârii judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora. Conținutul acestui formular și modul de completare sunt prezentate în anexa nr. 6. Persoana declarantă nu este ținută responsabilă pentru nepunerea în executare a hotărârilor judecătorești care nu i-au fost comunicate”.

De asemenea, importante sunt și aspectele pe care preponderent le întâlnim în motivarea soluțiilor pronunțate de către instanțele de judecată: în majoritatea cazurilor avem de-a face cu eforturile pe care reclamantele le depun pentru a intra în legalitate, achitând sumele datorate, considerându-se astfel că lipsa de disponibil în cont la un anumit moment și pentru o sumă minimă nu poate fi considerată ca o culpă gravă a acestora, care să aibă consecințe de natura înscrierii incidentului de plata și instituirii unei interdicții bancare de a emite bilete la ordin.

Diferențele dintre soluțiile pronunțate de către instanțele de judecată pot deriva din modul în care este formulată acțiunea, susținerea acesteia, înscrisurile depuse la dosar, atenția pe care cel care reprezintă interesele reclamantei înțelege să o acorde detaliilor ce subliniază buna credință și lipsa caracterului fraudulos sau litigios pe care lipsa parțială a disponibilului în contul bancar al emitentului la introducerea la plată a biletului la ordin o îmbracă acest fapt, fiind vorba de o eroare sau de o omisiune a unei persoane și nicidecum de dorința de a frauda.

Așadar, vă invităm să fiți prudenți atunci când emiteți un bilet la ordin, iar data scadentă să vă găsească mereu cu disponibil în cont!