Autorizarea activității unei societăți comerciale din domeniul alimentar (partea a II-a)

Autor: Alina Grădinariu

Așa cum precizam în articolul precedent, pentru planurile de afaceri selectate în cadrul proiectului nostru, ce se încadrează în domeniul alimentar, precum: prelucrarea fructelor și semințelor prin prăjire, fabricarea altor produse alimentare n.c.a., cafeneaua evenimentelor (comerț cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate), restaurante, pizzerie, brutărie artizanală – pâine cu maia (fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie), precum și tăiței „grădinărești” (fabricarea macaroanelor, tăițeilor, cus-cus-ului și a altor produse făinoase similare), continuăm cu enumerarea autorizațiilor necesare funcționării legale, respectiv: autorizația de mediu, autorizația de securitate la incendiu, autorizație de funcționare de la Inspecția Muncii pentru respectarea disciplinei în muncă.

Am considerat în articolul precedent că, pentru a fi mai ușoară aprofundarea informațiilor pe care le prezentăm, vom considera că ați ales ca sediul secundar /punctul de lucru să fie amplasat în municipiul Iași, făcând astfel trimitere către instituțiile avizatoare din Iași, pentru ca mai apoi, prin similitudine, să vă puteți regăsi și într-un alt județ.

D. Autorizația de Mediu

”Autorizație de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune.”

Pentru activitățile de tipul restaurant, bar, cafenele, pizzerie, nu este necesară obținerea autorizației de mediu, dacă facem referire la legislația din domeniu. Este menționată în Legea nr. 137/1995, republicată, privind protecția mediului, lista activităților care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului și/sau autorizației de mediu, listă care poate fi completată de către autoritatea centrală pentru protecția mediului cu orice activitate nouă, necunoscută la data întocmirii listei, ceea ce impune operatorului economic obligativitatea de a-și actualiza permanent informațiile referitoare la respectarea legislației din domeniul în care dorește să desfășoare activitatea,  cu evidențierea particularităților activității sale.

Supunem atenției dumneavoastră problema colectării uleiurilor uzate, o problemă ce la ora actuală este bine reglementată și de care sunteți obligați să țineți cont – în domeniul alimentar, la care facem referire în prezentul articol. Astfel, colectare, așa cum este definită de către legiuitor în Hotărârea de Guvern nr. 235/ 2007, privind gestionarea uleiurilor uzate, ”reprezintă toate operațiunile prin care uleiurile uzate pot fi transferate de la deținători la operatori economici care efectuează colectarea, valorificarea sau eliminarea acestor uleiuri”. Statistica a demonstrat că uleiurile alimentare uzate reprezintă 12% dintre poluanții prezenți in apă și sol, conform unui studiu realizat de către Comisia Europeană. Studiile în domeniul mediului au constat că uleiul comestibil uzat aruncat pe sol conduce la degradarea fertilității acestuia pentru o perioada de 5 ani.

Motiv pentru care, legislația din România, în conformitate cu directivele Comisiei Europene, obligă societățile comerciale, dotate cu bucătărie proprie, care prin activitatea lor generează ulei uzat, să încheie un contract de colectare a acestor deșeuri cu o firmă autorizată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Legea vă impune ca, în cazul în care vă regăsiți în această categorie, să aveți în dotare și cu un separator de grăsimi. În anumite cazuri, când restaurantul dispune de parcare proprie, este necesar și un separator de hidrocarburi. Putem exemplifica tipuri de societăți comerciale ce pot fi considerate a fi generatoare de uleiuri uzate, precum: restaurante, pizzerii, catering, cafenele și, în general, orice societate comercială dotată cu bucătărie proprie.   

Conform dispozițiilor art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 235/2007, privind gestionarea uleiurilor uzate, în calitate de generatorii de uleiuri uzate aveți următoarele obligații:

a) să asigurați colectarea separată a întregii cantități de uleiuri uzate generate, conform prevederilor anexei nr. 1 (H.G. 235/2007), și să stocați corespunzător până la predare;

b) să asigurați valorificarea întregii cantități de uleiuri uzate sau să eliminați acele uleiuri care nu mai pot fi valorificate prin mijloace proprii, dacă acest lucru este posibil și dacă sunteți autorizați în acest sens, sau să predați uleiurile uzate operatorilor economici autorizați să desfășoare activități de colectare, valorificare și/sau de eliminare;

c) să livrați uleiurile uzate însoțite de declarații pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 (H.G. 235/2007), operatorilor economici autorizați să desfășoare activități de colectare, valorificare și/sau de eliminare a uleiurilor uzate;

d) să păstrați evidența privind uleiul proaspăt consumat, precum și cantitatea, calitatea, proveniența, localizarea și înregistrarea stocării și predării uleiurilor uzate, potrivit prevederilor lit.b);

e) să raportați semestrial și la solicitarea expresă a autorităților publice teritoriale pentru protecția mediului competente informațiile prevăzute la lit. d).

În acest context, recomandăm accesarea paginii http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/uleiuri-uzate, pentru a găsi și contacta unul dintre operatorii economici din județul Iași autorizați pentru colectarea uleiurilor uzate.

Și pentru că tot o problemă de mediu este și modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, nu vom uita să menționăm în acest articol și prevederea legală, respectiv Legea nr. 249/2015, privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, unde sunt definite enumerativ ambalajele, având posibilitatea de a verifica dacă vă numărați printre operatorii economici care folosesc aceste ambalaje, cum anume le gestionați și modalitatea în care acestea, ca deșeuri, sunt colectate de către operatorii economici specializați.

Constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care învelesc carcasele de compact discuri; pungile în care se expediază cataloage și reviste, cu o revistă înăuntru; șervețele dantelate pentru prăjituri, vândute împreună cu prăjiturile; rolele, tuburile și cilindrii în jurul cărora este înfășurat un material flexibil, ca de exemplu folie de plastic, folie de aluminiu, hârtie, cu excepția rolelor, tuburilor și cilindrilor destinați a fi părți ale unor echipamente de producție și care nu se utilizează cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vânzare; capsulele pentru băuturi (de exemplu: cafea, cacao, lapte), care rămân goale după utilizare. De asemenea, constituie ambalaje, dacă au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vânzare: pungile din plastic sau din hârtie; farfuriile și paharele de unică folosință; folia alimentară aderentă; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu.

Un alt aspect pe care trebuie să-l luați în calcul este zgomotul, aceasta fiind de altfel una dintre cauzele pentru care au fost sancționați agenții economici. Fiecare agent economic prestator de servicii, în special proprietarii de restaurante, baruri, discoteci, cafenele, pizzerii, are obligația să respecte nivelul maxim admis reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 321/ 2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant.

Dacă ne referim la limitele maxime de zgomot admisibil, acestea diferă în funcție de utilitatea funcțională a ambientului, astfel că nivelul de zgomot exterior se măsoară la 3 m de peretele exterior și trebuie să fie mai mic sau egal cu 50 dB în funcție de destinația obiectivului în care există sursa de zgomot. În interior, ziua, limita maximă admisă este de 35 dB, iar în exterior limita maximă admisă este de 50 dB. Există și prevederi care reglementează limitele maxime pe timpul nopții, acestea fiind reduse cu 10 dB față de valorile maxime admise pe timpul zilei, în interior sau în exterior. Sunt permiși max. 40 dB în exterior și max. 25 dB în interior pentru zgomote provenind din alte surse, precum cinematografe în aer liber, spații de joacă pentru copii, restaurante etc., însă nu este admisă depășirea valorii de 50 dB. În vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, vă recomandăm să țineți cont și de acest aspect atunci când demarați activitatea în domeniul alimentar. 

Pentru asistență în desfășurarea activității, vă recomandăm să contactați Agenția pentru Protecția Mediului Iași sau să intrați pe pagina http://www.anpm.ro.

E. Autorizația de securitate la incendiu

Când vorbim despre obligativitatea obținerii autorizațiile de securitate la incendiu, document emis de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență în condițiile art. 30 din Legea nr. 307/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru categoriile de construcții și amenajări prevăzute la art. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1739/2006, modificată și completată cu Hotărârea de Guvern nr. 19/2014, este mult mai ușor să facem o listă a categoriilor de construcții și amenajări pentru care nu se emit autorizații de securitate la incendiu și pentru care nu este obligatorie solicitarea existenței autorizației.

Deci, pentru următoarele situații nu se emit autorizațiile de securitate la incendiu:

– Categoriile de construcții și amenajări care nu se încadrează la art. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1739/2006, modificată și completată cu Hotărârea de Guvern nr. 19/2014, astfel:

– pentru clădiri sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinația de comerț, producție sau depozitare cu aria desfășurată mai mică cu 400 mp;

– pentru clădiri sau spații amenajate în clădiri, având destinația de alimentație publică, cu aria desfășurată mai mică de 200 mp;

– pentru spații cu destinația de comerț, amenajate în clădiri de locuit colective cu aria desfășurată mai mică de 50 mp;

– construcții pentru structuri de primire turistică cu mai puțin de 3 camere sau mai puțin 6 locuri pentru cazare;

– clădiri sau spații amenajate în clădire având destinația de birouri, financiar-bancară, de asigurare și burse cu aria desfășurată mai mică cu 600 mp;

– clădiri sau spații amenajate în clădire, având destinația de îngrijire a sănătății (dispensare, policlinici) cu suprafața desfășurată mai mică de 400 mp;

– clădiri și amenajări sportive, cu capacitatea mai mică cu 200 de locuri pe scaune în interior ori mai mică cu 2500 de locuri pe scaune în aer liber;

– clădiri cu destinația de tip centru de agrement, cu aria desfășurată mai mică cu 600 mp;

– construcții sau amenajări temporare pentru spectacole sau întruniri, cu capacitatea mai mică cu 200 de locuri pe scaune ori având destinația comercială cu aria desfășurată mai mică de 2500 mp;

– clădiri sau spații amenajate în clădiri, destinate parcării și/sau întreținerii și reparării a mai puțin de 10 autoturisme;

– construcții și amenajări agrozootehnice cu aria construită mai mică cu 600 mp;

– clădiri sau spații amenajate în clădiri având destinația pentru cultură cu aria desfășurată mai mică de 600 mp.

Nu se emit autorizațiile de securitate la incendiu nici pentru clădirile sau spațiile amenajate în clădiri, indiferent de destinație și suprafață, dacă nu au fost efectuate lucrări de schimbare de destinație, modificări, extinderi etc. după anul 1992, când nu era instituită obligația obținerii autorizației de securitate la incendiu. Nu se impune autorizarea acestor spații întrucât nu se încadrează în prevederile art. 30 din Legea nr. 307/2006, cu modificările și completările ulterioare, cum sunt spre exemplu spații comerciale la parterul blocurilor de locuit colective realizate înainte de anul 1992 și care nu au suferit lucrări de modificări, modernizări, extinderi, supraetajări în perioada 1992-2015.

Hotărârea de Guvern nr. 571/ 2016, pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu, în anexele 1 și 2, face referire la categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și autorizării privind securitatea la incendiu.

Pentru asistență în desfășurarea activității, vă recomandăm să contactați Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Mihail Grigore Sturdza” al Județului Iași sau să accesați pagina https://isujis.ro.

F. Autorizație de funcționare de la Inspecția Muncii pentru respectarea disciplinei în muncă

Conform informațiilor publicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași, accesibile pe pagina http://www.itmiasi.ro, societățile comerciale se autorizează conform Legii nr. 359/2004, privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice.

Autorizarea funcționării din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, conform Hotărârea de Guvern nr. 1.425/ 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, va respecta dispozițiile din art. 6, respectiv obligația de a depune la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia își desfășoară activitatea angajatorul, o cerere completată în două exemplare semnate în original de către angajator, conform anexei nr. 1 la actul normativ, însoțită de următoarele acte:

a) copii de pe actele de înființare;

b) declarația pe propria răspundere, din care rezultă că pentru activitățile declarate sunt îndeplinite condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul securității și sănătății în muncă.

Pentru orice alte detalii și clarificări privind procedura de autorizare a activității societăților comerciale, vă stăm la dispoziție la Camera de Comerț și Industrie Iași.