Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Autor: Irina Turcu
Potrivit legislației în vigoare, hotărârile asociaților se iau în adunarea generală. Adunarea generală se convoacă anual, dar și ori de câte ori este necesar, atunci când se aduc modificări la actul constitutiv al societății. Așadar, convocarea adunării generale este necesară ori de câte ori este vorba de o atribuție sau o operațiune care nu poate fi exercitată sau hotărâtă decât de adunarea generală, fie că legea sau actul constitutiv prevăd în acest sens, fie că se depășesc limitele mandatului administratorului.
În conformitate cu art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată, convocarea adunării generale se face în forma prevăzută de actul constitutiv, iar în lipsa unei recomandări, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua finală pentru ținerea acesteia, cu precizarea ordinii de zi.
Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, menționarea explicită a tuturor problemelor care fac obiectul dezbaterii adunării.
Adunarea va fi convocată la sediul societății. Adunarea poate fi convocată și în alt loc decât sediul societății, în următoarele condiții: este în interesul societății și asociații își exprimă acordul expres sau tacit cu privire la aceasta. Acordul asociaților, fie se poate da înainte de data ținerii adunării, fie este tacit, prin participarea la adunare fără a ridica nici o obiecțiune cu privire la locul în care se ține.
Adunarea generală poate fi convocată de către administrator, un asociat sau mai mulți asociați.
Administratorului îi este recunoscut expres prin lege dreptul de a convoca adunarea asociaților, dar aceasta calitate o mai au și cenzorii și asociații. Administratorul trebuie să dețină această calitate la momentul la care transmite convocatorul, în caz contrar convocarea adunării generale de către administratorul care fusese deja revocat este nulă. Când există un singur administrator, soluția este așadar simplă, dar în cazul în care societatea are mai mulți administratori, identificarea acelui administrator căruia îi revine obligația este ceva mai complicată, soluția depinzând de modalitatea în care asociații, prin actul constitutiv, au înțeles să adopte modalitatea de lucru a administratorului. Art. 76 alin. 1 din Legea societăților comerciale prevede că, în cazul în care în actul constitutiv s-a stabilit că administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate. Așadar, în astfel de cazuri, decizia de convocare nu poate fi luată de un singur administrator, în mod independent.
Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se în mod expres prevede altfel. Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții, adunarea generală va fi convocată din nou, explicația fiind intenția legiuitorului de a proteja asociații care au lipsit de la adunarea generală și de a le asigura un drept de informare eficient și deplin. În cazul reconvocării, aceasta va trebui să conțină aceleași elemente ca și cele comunicate în prima convocare și, mai mult, se consideră că se impune a rezulta din cuprinsul convocării faptul că aceasta este a doua convocare. Această modalitate este avută în vedere tocmai pentru a evita situațiile în care prima convocare nu a ajuns la destinatar sau asociatul este în imposibilitatea de a se prezenta. Legea nu prevede nici un fel de sancțiuni cu privire la încălcarea regulilor privind convocarea. Dar, hotărârile adunării care sunt contrare legii și actului constitutiv pot fi atacate în instanță și anulate. Acest fapt se întâmplă în cazul în care unul dintre asociați nu a fost convocat sau, deși a participat la adunare, a fost convocat cu încălcarea procedurii.