Protecția intereselor economice ale consumatorilor în contractele de adeziune (partea a II-a)

Autor: Adina Sardare

Dacă în materialul anterior am analizat actele normative care reglementează raporturile juridice dintre comercianți și consumatori, drepturile și obligațiile consumatorilor în raport de aceste acte normative, în cele ce urmează vom detalia noi aspecte referitoare la autoritățile competente să acționeze în vederea protejării drepturilor consumatorilor, precum și sancțiunile și măsurile destinate protejării consumatorilor în ceea ce privește asigurarea libertății de decizie a acestora la momentul încheierii contractului.

Potrivit Ordonanței nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, autoritățile competente să acționeze în vederea protejării drepturilor consumatorilor sunt: reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, alți specialiști autorizați ai organelor administrației publice competente și instanțele judecătorești. Aceștia sunt îndreptățiți să constate contravențiile și să aplice agenților economici sancțiuni contravenționale în cazul folosirii de către aceștia a unor practici abuzive la vânzarea produselor și prestarea serviciilor către consumatori.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Ordonanță, agentul constatator poate să dispună măsuri corespunzătoare, inclusiv suspendarea autorizației de funcționare a agentului economic până la remedierea deficiențelor constatate.

Astfel, pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, agentul constatator poate dispune următoarele măsuri:

1. oprirea definitivă a comercializării și retragerea din circuitul consumului uman a produselor care:

a) sunt periculoase, falsificate sau contrafăcute;

b) au termenul de valabilitate/data de minimă durabilitate expirat/expirată sau data-limită de consum/data durabilității minimale depășită;

c) sunt interzise consumului uman prin reglementări legale;

d) nu respectă condițiile de depozitare, păstrare și expunere la comercializare sau la care s-a schimbat starea termică inițială fără ca operatorul economic să fie autorizat în acest sens;

e) prezintă semne organoleptice de alterare, modificări ale aspectului, culorii, consistenței, gustului, mirosului;

f) prezintă semne de infestare cu paraziți – ouă, larve, forme adulte, vii sau moarte -, precum și resturi ori semne ale activității acestora, cu excepția celor pentru care sunt prevăzute limite prin acte normative;

g) prezintă urme de contact cu rozătoare;

h) prezintă miros și gust străine de natura produsului;

i) prezintă miros și gust sau pete de mucegai, cu excepția mucegaiurilor selecționate, admise de procesul tehnologic;

j) conțin corpuri străine, cu excepția produselor pentru care sunt stabilite limite prin acte normative;

k) nu prezintă documente de proveniență, conform prevederilor legale în vigoare.

2. oprirea temporară a prestării serviciilor, importului, fabricației, comercializării produselor sau a utilizării acestora la prestarea serviciilor, până la remedierea deficiențelor, în cazul în care:

a) produsele nu sunt testate și/sau certificate conform normelor legale;

b) produsele nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fără ca acestea să fie periculoase;

c) produsele nu prezintă elementele de identificare și de caracterizare, precum și documentele de însoțire, conform prevederilor art. 18-22;

d) se prestează servicii care pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea sau interesele economice ale consumatorilor;

3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, dacă aceasta constituie singurul mijloc care face să înceteze pericolul.

Iar în conformitate cu prevederile art. 56 alin. 1 din același act normativ, odată cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, agentul constatator poate propune una dintre următoarele sancțiuni complementare:

a) închiderea temporară a unității pe o durată de cel mult 6 luni;

b) închiderea temporară a unității pe o durată de la 6 luni la 12 luni;

c) închiderea definitivă a unității;

d) suspendarea sau retragerea definitivă, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități.

Sancțiunea complementară prevăzută la alin. (1) lit. a) poate fi aplicată în cazurile în care se constată:

a) lipsa condițiilor igienico-sanitare pentru produsele și serviciile nealimentare;

b) folosirea unor spații și condiții necorespunzătoare pentru producție, depozitare, comercializare sau prestare de servicii;

c) nerespectarea condițiilor impuse de producători privind manipularea, transportul, depozitarea și comercializarea, dacă acestea sunt de natură să modifice, în mod periculos, caracteristicile inițiale ale produsului respectiv;

d) lipsa specificațiilor tehnice, a instrucțiunilor și a procedurilor de lucru la producătorii și prestatorii de servicii;

e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de încercări sau de omologări specifice;

f) lipsa certificatelor de conformitate;

g) comercializarea alimentelor care nu respectă condițiile prescrise sau declarate, produse nepericuloase, dar care afectează interesele economice ale consumatorilor;

h) comercializarea alimentelor la care s-a modificat data-limită de consum/termenul de valabilitate/data durabilității minimale.

Sancțiunea complementară prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi aplicată în cazurile în care se constată:

a) săvârșirea repetată a unor abateri sancționate de organele de control în decurs de 6 luni de la constatarea precedentă;

b) refuzul operatorului economic de a permite, în prima fază, controlul organelor de specialitate și la care, în urma unui control ulterior, se constată deficiențe grave;

c) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garanție pentru lucrările de prestări de servicii;

d) utilizarea în activitatea de service a unor piese sau componente neomologate.

Sancțiunea complementară prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în cazurile în care se constată:

a) importul cu bună știință al produselor care nu respectă condițiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase;

b) prestarea de servicii care pun în pericol viața, sănătatea sau siguranța consumatorilor;

c) punerea în vânzare a produselor despre care operatorii economici controlați au cunoștință că sunt falsificate sau contrafăcute ori care au parametrii de securitate neconformi;

d) recondiționarea și/sau comercializarea de alimente pentru care agenții constatatori au dispus oprirea definitivă de la comercializare și retragerea din consumul uman;

e) în cazul în care operatorul economic nu a sistat livrările sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin lege au constatat că sunt periculoase sau că nu îndeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori declarate;

f) împiedicarea sub orice formă de către operatorul economic sau de către angajații acestuia a organelor administrației publice însărcinate cu protecția consumatorilor și supravegherea calității produselor și serviciilor să își exercite atribuțiile de serviciu referitoare la prevenirea și combaterea faptelor ce pot afecta viața, sănătatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricărei alte persoane împotriva acestor organe;

g) comercializarea de produse interzise prin reglementările legale în vigoare;

h) continuarea desfășurării activității după dispunerea măsurii de închidere temporară, fără obținerea acordului prevăzut la alin. (7);

i) nerespectarea măsurilor dispuse în temeiul art. 55.

Sancțiunea complementară prevăzută la alin. (1) lit. d) va avea același regim, odată cu sancțiunea aplicată menționată la alin. (1) lit. a), b) sau c), după caz.

Sancțiunea prevăzută la alin. (1) lit. d) se aplică de către autoritățile publice competente care vor fi înștiințate în acest sens.

Aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) se suspendă numai cu acordul scris al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau al oficiilor județene pentru protecția consumatorilor, după remedierea deficiențelor care au condus la aplicarea sancțiunii complementare.

Dacă în prezentul material, dar și în cele anterioare am abordat regimul clauzelor abuzive cuprinse în contractele încheiate între comercianți și consumatori, precum și măsurile destinate protejării consumatorilor în ceea ce privește asigurarea libertății de decizie a acestora la momentul încheierii contractului, în următoarele materiale vom vorbi despre dreptul consumatorilor de a se retrage din contractul încheiat cu comercianții.