Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Autor: Sorin Gheorghiu
Anul 2020 se conturează încă de la început cu o serie de modificări legislative preconizate, ce vor avea impact în derularea activităților de business.
Unul dintre aspectele care trebuie avute în vedere la ajustarea bugetelor îl constituie salariul minim pe economie. Potrivit HG nr. 935/2019, salariul minim brut pe economie crește de la 2.080 lei la 2.230 de lei, de la 1 ianuarie 2020. Astfel, la un salariu brut de 2.230 lei, salariul net va fi de 1.346 lei, iar cheltuiala salarială totală a firmei va fi de 2.280 de lei. În privința angajaților cu studii superioare, cu cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare, pragul minim se va păstra la valoarea de 2.350 lei brut, ceea ce corespunde unui salariu net de 1.413 lei și unei cheltuieli salariale totale în sarcina firmei de 2.403 lei.
În cazul firmelor din domeniul construcțiilor, salariul minim este de 3.000 lei brut „fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună”, după cum prevede OUG 114/2017, modificată prin OUG 43/2019. Astfel, la un salariu minim brut de 3.000 lei, angajatul fără persoane în întreținere primește un salariu net de 2.362 de lei, iar cheltuiala salarială totală a firmei se ridică la 3.010 lei. Fără facilitățile acordate de stat în condițiile prevăzute de legislație pentru acest domeniu, salariul net va fi de 1.774 lei.
În privința contractelor de muncă part-time, de la 1 ianuarie 2020 acestea vor fi taxate cu contribuții sociale la valoarea lor reală. Astfel, se va elimina o prevedere ce fusese introdusă în anul 2017, prin care salariile pe fracțiuni de normă erau taxate cel puțin la valoarea salariului minim pe economie.
De asemenea, se preconizează simplificări de ordin birocratic în privința legislației firmelor: eliminarea acordului vecinilor în cazul sediului social fără activitate, într-un apartament; eliminarea restricției de a putea fi asociat unic doar într-o singură firmă; eliminarea restricției de a se putea atribui o încăpere doar unei singure firme.
Totodată, în ceea ce privește TVA-ul, începând cu anul 2020 intră în vigoare Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre. Aceste modificări se referă la: Stocurile la dispoziția clientului – respectiv situația în care, în momentul transportului bunurilor către alt stat membru, furnizorul cunoaște deja identitatea persoanei care achiziționează bunurile și căreia îi vor fi furnizate aceste bunuri într-un stadiu ulterior, după ce acestea au sosit în statul membru de destinație. Operațiunile în lanț – respectiv livrările succesive de bunuri care fac obiectul unui singur transport intracomunitar; transportul intracomunitar al bunurilor ar trebui să fie atribuit doar uneia dintre livrări și numai livrarea respectivă ar trebui să beneficieze de scutirea de TVA prevăzută pentru livrările intracomunitare. Scutirea aplicabilă livrărilor de bunuri – se propune ca includerea în sistemul de schimb de informații privind TVA (VIES) a numărului de identificare în scopuri de TVA al persoanei care achiziționează bunurile, atribuit de alt stat membru decât cel în care începe transportul bunurilor, să devină, pe lângă condiția de transport al bunurilor în afara statului membru de livrare, o condiție de fond pentru aplicarea scutirii, în loc să fie o cerință de formă.