Medierea – metodă alternativă de soluționare a litigiilor

Autor: Adina Sardare

În contextul preocupărilor constante la nivel european și național în vederea facilitării accesului la metodele alternative de soluționare a litigiilor de orice natură, în condițiile în care aceste proceduri alternative prezintă o serie întreagă de avantaje față de instanțele de drept comun, este important să știm ce este medierea, cum funcționează și pe cine ajută.

Principiul de bază al medierii, ca de altfel al tuturor metodelor alternative, este consimțământul liber exprimat al părților de a alege soluționarea conflictelor pe cale alternativă, adică una mai ușoară, mai rapidă, mai ieftină și poate în unele cazuri mult mai corectă, fiind rezolvate problemele în baza principiului echității.

Părțile pot recurge la mediere voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanței de judecată sau arbitrală, în orice fază a acestuia, convenind să soluționeze, pe această cale, orice litigiu:

• de natură civilă,
• de natură comercială,
• de familie,
• având ca obiect conflictele din domeniul protecției consumatorului (în cazul în care consumatorul invocă existența unui prejudiciu ca urmare a achiziționării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanțiilor acordate, a existenței unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori și agenții economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislația națională sau a Uniunii Europene în domeniul protecției consumatorilor),
• de muncă,
• în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile legii.

Medierea, concilierea, negocierea și arbitrajul sunt cele mai cunoscute si utilizate metode alternative de soluționare a litigiilor.

Medierea a devenit în ultima perioadă o alternativă din ce în ce mai utilizată în soluționarea diverselor dispute ce apar între agenții economici sau între agenții economici și consumatori.

Medierea este reglementată de Legea nr. 192/2006 privind medierea, cu modificările și completările ulterioare, care o definește la art. 1 ca fiind „o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților”.

Procesul de mediere presupune parcurgere a trei etape principale.

1. Etapa de informare, care are un caracter gratuit.  Judecătorul, procurorul, notarul public, avocatul, executorul judecătoresc sau consilierul juridic pot recomanda părților, respectiv părții pe care o reprezintă soluționarea amiabilă a litigiului, respectiv a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale.

În această etapă, prealabilă medierii, se conturează intenția părților sau numai a unei părți de a soluționa disputa prin mediere și are ca finalitate încheierea contractului de mediere sau neacceptarea medierii.

Important de reținut este faptul că medierea nu poate avea loc decât prin acordul ambelor părți.

2. Urmează faza de mediere propriu-zisă, în cadrul căreia se identifică problemele, se negociază asupra interesului și nu asupra poziției, se creează o varietate de posibilități înainte de a decide ce e de făcut și se insistă ca rezultatul să aibă la bază standarde obiective.

Această etapă presupune respectarea unor reguli, astfel:

– cooperarea părților și utilizarea, de către mediator, a unor metode și tehnici specifice, bazate pe comunicare și negociere;

– nu se impune părților o soluție cu privire la conflictul supus medierii.

– părțile împreună cu mediatorul convin unde se vor desfășura ședințele de mediere

– părțile aflate în conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau alte persoane; susținerile făcute pe parcursul medierii au caracter confidențial.

3. În final, încheierea medierii printr-un acord de mediere.

Când părțile aflate în conflict au ajuns la o înțelegere, se poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimțite de acestea și care are valoarea unui înscris sub semnătură privată.

Potrivit prevederilor art. 58 din Legea 192/2006, în condițiile în care legea impune îndeplinirea unor condiții de fond și formă, legalitatea acordului de mediere poate fi verificată și atestată fie de avocații părților sau de către un notar public, în situația în care acestea au fost asistate pe parcursul procedurii de mediere, fie de un alt avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părților. De asemenea, conform art. 59 din lege, părțile sau partea interesată pot solicita instanței de judecată competentă, cu îndeplinirea procedurilor legale, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să consfințească înțelegerea lor.

Foarte important este faptul că acordul de mediere verificat și atestat de către avocații părților, de către notarul public sau de către un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părților este titlu executoriu, potrivit dispozițiilor art. 58 pct. 2 indice 1.

Întreaga procedură de mediere se desfășoară sub semnul simplității, clarității, independenței și confidențialității tuturor informațiilor pe care părțile și le aduc reciproc la cunoștință, al neutralității și imparțialității mediatorului raportat la conflictul / obiectul disputei parților. Medierea are ca rezultat o soluție de tip win-win (fiecare parte câștigă)

Din toate aspectele prezentate până acum se poate observa că scopul principal al activității de mediere este reprezentat de dorința comună de ajungere la un acord în condiții favorabile ambelor părți. Soluționarea amiabilă a disputelor prin procedura medierii, prin modalitățile tipice de derulare și principiile care stau la baza acesteia, este de natură să repare relațiile dintre părți și să nu permită distrugerea acestora.

Încheiem menționând faptul că Centrul de Mediere al Camerei de Comerț și Industrie Iași, înscris în Registrul Național de Evidență a Organizațiilor din Domeniul Medierii, pune la dispoziție o modalitate alternativă de rezolvare amiabilă a diferendelor ivite în relațiile de afaceri, interne sau internaționale, dar și a conflictelor civile și comerciale.