Economia în contextul COVID-19. Primele măsuri

Autor: Sorin Gheorghiu

Începutul de an 2020 pare să fi venit cu ceea ce unii analiști numesc „furtuna perfectă” (engl. „perfect storm”), respectiv contextul în care mai multe crize se suprapun și afectează consistent activitatea socio-economică: intrarea economiei globale într-o perioadă de stagnare și apoi recesiune, ale cărei semne au început să fie mai clare în a doua jumătate a anului trecut, peste care s-a suprapus pandemia COVID-19. Aceasta din urmă gradual,  mai întâi în China, sub forma unei epidemii locale/regionale, dar având consecințe directe asupra lanțului de aprovizionare cu materii prime, materiale, subansamble etc. a companiilor din întreaga lume, urmată de transformarea acesteia în pandemie, cu manifestare prezentă în fiecare țară, afectând în mod direct sănătatea populației și sentimentul de siguranță și, implicit, perturbând substanțial activitatea economică.

Desigur, fără doar și poate, societatea are suficiente resurse și va identifica în cele din urmă pârghiile anihilării COVID-19. Rămâne, însă, să tragem concluziile asupra fragilității unei economii care a devenit treptat mult prea dependentă de producția și lanțul de aprovizionare din China, fie că vorbim de economia națională, europeană sau globală.

În România, pe măsură ce virusul COVID-19 s-a răspândit la nivel național, apar și primele efecte negative în economie: închiderea școlilor și grădinițelor, având consecință acordarea de zile libere pentru părinți (segmentul economic activ), suspendarea activităților economice din anumite domenii, în efortul a limita răspândirea acestuia, care va pune la grea încercare business-urile: sistarea sau diminuarea drastică a veniturilor, dificultăți în privința menținerii locurilor de muncă.

Pentru diminuarea impactului economic, autoritățile guvernamentale au inițiat, cu ajutorul partenerilor de dialog precum camerele de comerț și industrie, federații patronale și alte structuri asociative, consultări în privința dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri, precum și propuneri de măsuri și politici publice pentru limitarea riscurilor și compensarea pierderilor economice, precum: ajutoare și facilități guvernamentale menite să stimuleze munca la domiciliu, facilități la plata impozitelor, compensări ale pierderilor companiilor direct lovite de restricții impuse de protecția populației, scutiri, diminuări de taxe, impozite, TVA sau amânări la plăți etc.

După o astfel de consultare, dintre toate propunerile centralizate, autoritățile au creionat un prim pachet de măsuri de sprijinire, care s-ar cuantifica la nivelul a 2-3% din PIB:
– comunicarea mai fluentă, de la distanță, între serviciile publice și beneficiari, prin utilizarea mijloacelor electronice și a semnăturii electronice;
– decontarea de către angajatori a cheltuielilor aferente zilelor libere acordate angajaților în vederea supravegherii copiilor;
– suspendarea sau, după caz, neînceperea executării silite a creanțelor bugetare; nu se mai emit somații, popriri asupra disponibilităților bănești și a veniturilor urmăribile și nu vor mai fi instituite sechestre asupra bunurilor;
– rambursarea TVA, în cursul lunii martie, pentru toate deconturile soluționate și pentru care s-au emis decizii de rambursare la zi;
– implementarea unui nou mecanism de rambursare a TVA, care vizează soluționarea cu celeritate a deconturilor, începând cu data de 1 aprilie 2020;
– suspendarea acțiunilor de control fiscal (a inspecțiilor fiscale, a controalelor antifraudă) cu excepția verificărilor ce pot fi efectuate de la distanță;
– majorarea plafonului de garantare a creditelor pentru IMM pentru investiții și capital de lucru;
– majorarea bugetului pentru decontarea concediilor medicale;
– asigurarea plăților pentru angajații trimiși în șomaj tehnic, în proporție de 75% din salariul brut individual, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe țară,
– clasificarea domeniilor afectate direct, precum HoReCa, cinematografe, teatre etc. sau afectate indirect de epidemia COVID-19, cu declarație pe proprie răspundere, în baza scăderii cifrei de afaceri.

În articolele următoare, pe măsura concretizării unor astfel de măsuri sub forma actelor normative și a normelor de aplicare, vom detalia aspectele cele mai importante , cu impact asupra derulării activității economice.