Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Autor: Sorin Gheorghiu
În contextul crizei COVID-19, una dintre primele măsuri luate de către autorități a fost închiderea grădinițelor și a școlilor. Efectul la nivelul antreprenorilor/angajatorilor s-a tradus în angajați care, în calitate de părinți, nu au mai avut cu cine să-și lase copiii în timp ce ei sunt la serviciu.
Reacția autorităților s-a transpus într-o măsură care prevede acordarea de zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, cu decontarea de către stat a cheltuielilor aferente. Această măsură este a fost reglementată prin trei acte normative:
– Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ;
– OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
– HG nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020.
Astfel, are dreptul de a beneficia de zile libere unul dintre părinți, pentru copii cu vârsta de până la 12 ani, sau pentru copii cu vârsta de până la 18 ani, când aceștia au dizabilități, înscriși în cadrul unei unități de învățământ, dacă locul de muncă nu permite munca la domiciliu sau telemunca. Textul legii nu reglementează concret dacă activitatea aferentă unui loc de muncă se poate realiza și de la domiciliu, rămânând la latitudinea angajatorului să decidă în acest sens.
Drepturile bănești aferente sunt suportate de fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și nu vor fi restituite nu de către angajator către fond
Legea nu se aplică în următoarele situații: dacă unul dintre părinți este în concediu medical sau în concediu pentru creșterea copilului; dacă este asistentul personal al copilului; dacă se află în concediu de odihnă sau în concediu fără plată; dacă se află în șomaj tehnic. De asemenea, legea nu se aplică nici în situația în care celălalt părinte nu realizează venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole silvicultură și piscicultură. Părinții pentru care se pot acorda zile libere beneficiază de aceste zile libere pe toată durata închiderii unităților de învățământ – pe toată durata stării de urgență.
Pentru a beneficia de zile libere, părintele interesat face o cerere la angajator, însoțită de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că nu beneficiază de zile libere. Indemnizația pentru fiecare zi liberă este de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar fără a depăși 75% din salariul mediu brut pe țară, corespunzător unei zile lucrate. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, indemnizația este supusă impozitului pe venitul din salarii și contribuțiilor sociale obligatorii.
Observație: angajatorii pot deconta din fondul de garantare a creanțelor salariale doar suma aferentă indemnizației nete, efectiv plătite. Așadar, angajatorii suportă impozitul pe venit și asigurările sociale. De asemenea, reținem din actele normative că nu se consideră zile lucrătoare pentru care se pot acorda zile libere plătite zilele lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.
Angajatorul va depune prin poșta electronică la AJOFM următoarele documente:
– cerere care să cuprindă: date de identificare ale angajatorului inclusiv adresa de email, contul bancar, numele reprezentantului legal, suma totală solicitată, numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma;
– copii după statele de plată;
– declarație pe propria răspundere (angajator) din care să rezulte respectarea;
– dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația.
Cererea de decontare se poate transmite în cel mult 30 de zile de la data plății impozitelor și contribuțiilor aferente indemnizației. Autoritățile guvernamentale au dat asigurări, în diverse declarații în spațiul public, că deși este prevăzut ca decontarea să se realizeze în termen de 60 de zile de la data depunerii documentelor, se vor depune toate eforturile ca aceasta să fie mult mai rapidă.
Observație: în contextul COVID-19, este încurajată comunicarea documentelor, pe cât posibil, prin poștă electronică. ANOFM are obligația ca, în termen de 24 de ore de la primirea documentelor, să comunice angajatorului numărul de înregistrare al cererii.
În articolele următoare, pe măsura concretizării și altor măsuri cu impact asupra derulării activității economice, sub forma actelor normative și a normelor de aplicare, vom detalia aspectele cele mai importante.