Economia în contextul COVID-19. Expectativă, nu resemnare.

Autor: Sorin Gheorghiu

La mai bine de o lună de la momentul oficial al instituirii stării de urgență pe teritoriul României ca urmare a pandemiei COVID-19, respectiv data de la data de 16 martie, românii par să se fi adaptat oarecum cu noul context din punct de vedere sanitar, datorită informațiilor și recomandărilor abundente în privința metodelor de prevenire.

Nu același termen, de adaptare, se poate folosi în planul economic, în privința antreprenorilor. O percepție mai degrabă rezervată, atât timp cât informațiile din zona autorităților în privința măsurilor de sprijin și a unor asigurări de revenire mai rapidă decât  s-ar crede (desigur, la nivel macro), se intersectează cu semnalele analiștilor privind iminența unei crize mai abrupte decât cea din 2009-2010. Și, desigur, rezervată și prin prisma experienței proprii, ca rezultat al confruntării cu probleme fie de personal, fie de aprovizionare, fie de clienți, ca să nu mai vorbim situația în care toate acestea se cumulează.

Sigur, o parte dintre măsurile anunțate de sprijinire a firmelor au fost deja implementate, precum cele din zona fiscalității, a suspendării/prorogării unor termene, a rambursării TVA-ului, decontarea de către stat a șomajului tehnic generat de efectele în plan economic ale crizei pandemice sau posibilitatea de suspendare a rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor aferente creditelor bancare.

Există și măsuri care deja ar fi trebuit să fie în implementare, dar care trenează din motive tehnice, deși sunt binevenite și foarte așteptate de antreprenori: programul IMM Invest România, care oferă întreprinderilor mici și mijlocii și microîntreprinderilor accesul la credite bancare cu dobândă zero, pentru capital de lucru și pentru investiții, garantate de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii în numele și contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice. În chiar primele minute ale lansării programului, serverele care rulau aplicația s-au blocat, iar veștile care vin zona Ministerului Finanțelor spun că programul va fi relansat în ultimele zile ale lunii aprilie.

De asemenea, tot dinspre zona guvernamentală (Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii) se aude și că se lucrează intens la un nou program de măsuri de sprijin economic, care să fie aplicabil imediat după ridicarea stării de urgență, în concordanță cu noi acorduri la nivelul Comisiei Europene în privința alocărilor bugetare.

Dar, deocamdată, în această mare de incertitudini și ipoteze de lucru, au început să se contureze și informații mai clare, pe bază de cifre (dincolo de dispozițiile clare de suspendare a unor activități precum cele din HoReCa, îngrijire personală sau comerț în magazine situate în centre comerciale), în afară de percepția generală a antreprenorilor pe baza experienței proprii, în activitatea zilnică:

Conform Asociației Române a Băncilor, aproximativ 10.000 de companii au depus solicitări de suspendare a plății ratelor la creditele contractate, alături de 260.000 clienți persoane fizice, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice și 17% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice.

Conform Ministerului Muncii, la acest moment se înregistrează 997.937 contracte individuale de muncă suspendate și 254.804 contracte individuale de muncă încetate. Numărul mare de solicitări de suspendare a contractelor de muncă este atât indicator al dificultăților pe care le traversează firmele, cât și al expectativei în care se află o parte dintre antreprenori, care (lucru de apreciat) nu se grăbesc să-și lichideze afacerile și își conservă echipele de lucru în speranța unei reluări în timp rezonabil a activității.

De asemenea și cifrele reflectate în Registrului Comerțului, ilustrate grafic mai jos, denotă la acest moment tot o expectativă, fie în privința deschiderii de noi afaceri, fie în ceea ce privește închiderea actualului business. Chiar dacă în privința operațiunilor efectuate în Registrul Comerțului s-ar putea invoca faptul că, brusc, acestea s-au putut efectua doar pe cale electronică, prin depunere de documente cu semnătură electronică (bazată pe un certificat digital calificat), această constrângere a fost valabilă doar începând cu 16 martie, deci vorbim de doar două săptămâni la nivelul trimestrului I al acestui an, analizat comparativ cu trimestrul al anului trecut.