Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Autor: Adina Sardare
Noi modificări la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare vor intra în vigoare din data de 16 mai 2020. Este vorba de Legea nr. 28/2020 ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 274 din 1 aprilie 2020. Noua legeaduce o serie de modificări importante asupra unuia dintre cele mai importante și mai active sectoare economice la acest moment – retail-ul alimentar – și care au ca principal scop protecția împotriva înțelegerilor și practicilor anticoncurențiale.
Fără a oferi explicații suplimentare, noua lege prevede, la art. 4, că serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a comerciantului, amenajările spațiilor de vânzare ale comerciantului sau operațiunile și evenimentele de promovare a activități și imaginii comerciantului NU sunt legate de actul comercial.
În strânsă corelare cu principiul interdicției de mai sus, legea stabilește și o excepție, în ceea ce privește serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operațiunile de promovare, de marketing și de publicitate, dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor și cumpărător printr-un acord clar și lipsit de ambiguitate, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Directiva nr. 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
În acord cu reglementările UE în materie, o precizare foarte clară este adusă de Legea 28/2020 categoriilor de servicii legate de actul comercial – stabilește că acestea trebuie să fie agreate contractual, pentru a se evita, astfel, facturarea unor servicii prestate dar neagreate anterior.
Potrivit prevederilor art. 4 alin. 2 din lege, este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii, altele decât cele legate de actul comercial, iar potrivit art. 5, este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepția situațiilor prevăzute de legislația în vigoare.
Prin urmare, așa cum am menționat, în acord cu reglementările UE, legea stabilește două categorii de servicii:
(1) cele care nu sunt legate de actul comercial, pe care comercianții nu le pot factura nici măcar dacă agreează în scris acest lucru cu furnizorul respectiv;
(2) cele care sunt legate de actul comercial, pe care comercianții le pot factura, cu condiția ca acestea să fie agreate contractual anterior începerii prestării efective a serviciilor.
Legea nr. 28/2020 aduce și alte câteva modificări importante legate de termene de plată a bunurilor, sancțiuni și obligații specifice.
Astfel, potrivit prevederilor art. 8, pentru produsele alimentare proaspete, termenul de plată nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către beneficiar (anterior era 7 zile), iar pentru celelalte categorii de bunuri alimentare, legiuitorul a lăsat la latitudinea părților stabilirea termenului de plată, făcându-se trimitere la „legislația în vigoare”, fiind eliminată completarea care impunea ca termenul de plată să nu depășească 30 de zile calendaristice.
Dintre obligațiile speciale ale comerciantului, menționăm că a fost eliminată obligativitatea comerciantului de a asigura produselor românești spații distincte de expunere și vânzare. Potrivit art. 10 din noua lege, comerciantul poate acorda, prin înțelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine.
De asemenea, Legea nr. 28/2020 elimină prevederile referitoare la obligativitatea etichetării și menționării sintagmei „carne românească”, la fel ca și obligația de a se menționa pe etichetă procentul de carne provenit din România.
În conformitate cu prevederile art. 12 din lege, comerciantul persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produse alimentare poate, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte și produse de panificație, să dispună ca produsele din cantitatea de marfă intrată să corespundă gradual fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspete.
Este introdusă, astfel, în lege definiția pentru parteneriat direct ca fiind relația comercială directă dintre comerciant și cooperativele agricole, asociațiile de producători agricoli, societățile comerciale agricole de producție, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni.
O altă modificare importantă este legată de faptul că, potrivit art. 15, comerciantul persoană juridică autorizată ce desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare poate organiza evenimente de promovare a produselor alimentare, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare, reenunțându-se la vechea reglementare care prevedea obligația comerciantului de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
Legea nr. 28/2020 aduce o serie de modificări și în privința sancțiunilor aplicate în cazul nerespectării prevederilor legale, acestea putând ajunge la valori cuprinse între 100.000 lei și 250.000 lei.
Foarte important de reținut este faptul că, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, respectiv de la data de 16.05.2020, contractele aflate în desfășurare vor fi modificate corespunzător prevederilor Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, republicată, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin Legea nr. 28/2020. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se așteaptă adoptarea de norme metodologice de aplicare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.